Din viața mea

Prin ce schimbări hormonale am trecut după ce am împlinit 30 de ani si cum le-am tratat

mama si copil

Vârsta asta de 30 de ani vine cu atât de multe schimbări încât dacă cineva m-ar întreba cum m-am simțit când am împlinit-o nu aș ști cu ce să încep. Se tot scrie despre acest faimos 30 că ar reprezenta vârsta la care începe maturizarea unei femei și la care apar tot felul de modificări și de schimbări hormonale.

Ufff. eu la 30 de ani am născut al doilea copil și de atunci hormonii mei au început să o ia razna. Am luat în greutate ( asta după ce o viață întreagă am fost foarte slabă), mi-au apărut coșuri pe față, pe spate și pe piept (deși la adolescență nu am avut probleme cu acneea) , părul mi se îngrășa la două zile (maxim!), pielea era foarte uscată, aveam o poftă nebună de dulce, transpiram abundent și aveam stări de nervozitate pe care nu mi le puteam explica. Am pus totul pe seama sarcinilor avute destul de aproape una de cealaltă (diferența dintre copii este de 2 ani și 5 luni) mai ales că analizele de secreție vaginală și testul Babeș Papanicolau au ieșit bune de fiecare dată. Doar că acum jumătate de an în urmă am început să am dureri mari de sâni, mai ales când dădeam sutienul jos deveneau parcă grei și sensibili la orice atingere. Am asociat aceste dureri cu perioadele în care eram la ovulație. Eram balonată mereu. În plus mă dureau ovarele, de fapt mă durea câte unul pe rând în fiecare lună și senzația era de contracție. M-am hotărât să merg la medic pentru o ecografie transvaginală unde am aflat că am istmocel – defect al peretelui uterin la nivelul cicatricei apărute în urma operației de cezariană. Asta face să se acumuleze sânge care nu curge în totalitate atunci când eșți la menstruație. După câteva zile după ce teoretic menstruația ta s-a terminat, mai ai scurgeri închise la culoare (sânge vechi). Iar un alt simptom pot fi durerile de ovare pentru că există o stare inflamatorie de lungă durată. Observasem acest lucru și la mine dar nu am luat foarte mult în seamă. Istmocelul poate fi tratat doar chirurgical și poate da infertilitate. În niciun caz nu ți se recomandă să duci o sarcină cu acest diagnostic. Mi-ar fi plăcut să aflu toate aceste lucruri la consultul de 1 an pe care l-am făcut chiar la medicul cu care am născut, că cine știe, poate îmi mai doream un copil! Am primit un set de analize pe care să le fac în a 3 -a zi a ciclului menstrual (estrogen, progesteron, LH, FSH, TSH, freeT4) și în a 21-a zi (progesteron).

Pentru că la consultul ginecologic am spus și de durerile de sân și în contextul în care nu făcusem niciodată o ecografie de sân (care apropo este necesară după ce alăptezi!!!), am fost trimisă mai departe, în aceeași clinică, la un medic specialist în ecografie. Medic care mi-a descoperit niște chisturi la sân și o „formațiune” despre care nu știa exact ce să îmi spună dar cert este că la întrebarea mea : E cancer? răspunsul a fost : Foarte probabil! Șoc și groază, cum îi spun eu lui Alex și ce fac eu acum? Întreb ce am de făcut mai departe și mă trimite la un alt medic specialist pe ecografie mamară pentru că asta nu e de competența ei și să fac o elastografie (o ecografie care poate identifica o tumoare malignă chiar și sub 1 cm). What??? Eu nu înțeleg de ce am fost trimisă la un medic generalist dacă eu pentru ecografie mamară am venit. Am căutat disperată clinci , mi-am făcut o programare la o vestită clinică din București unde o doamnă trecută de 50 de ani și foarte drăguță m-a consultat după care mi-a spus să îmi văd mai departe de viață și de copii că sunt sănătoasă. Să vin peste un an la consultul de rutină. Erau pur și simplu niște dilatații ale canalelor mamare, firești de altfel după alăptare.

Liniștită cu nu am cancer, am mers mai departe cu analizele la sânge pe care mi le recomandase medicul ginecolog. Toate au ieșit în parametri normali așa că mă întorceam de unde am plecat. Parcă mi-aș fi dorit să iasă ceva modificat ca să pot afla cauza dereglărilor hormonale pe care le aveam. Mi-am amintit de un medic ginecolog prieten cu soțul meu, căruia, nefiind din același oraș i-am trimis un mesaj în care i-am povestit toate stările prin care trec și i-am trimis și rezultatele analizelor.

Finally!!! Mi-a explicat că aceste schimbări sunt normale și vin o dată cu vârsta, cu sarcinile. Mi-a recomandat să urmez o cură de 3 luni cu Omega 3 și Omega 6, vitamina E și coenzima Q10, de două ori pe an. Dacă aceste suplimente nu dau rezultate să încerc cu anticoncepționale. Despre anticoncepționale nu am apucat să discut în detaliu pentru că ce să vezi. Am început ușor ușor să îmi revin iar simptomele au dispărut chiar dacă nu în totalitate. În sensul în care nu mai am dureri, acneea în mare parte a dispărut și, placebo sau nu, psihic mă simt mai bine. Mai rămâne să văd pe viitor ce voi face cu istmocelul.

După toată nebunia asta am realizat că uneori răspunsul e simplu însă complicat e să găsești persoana potrivită care să ți-l ofere. Cu acest articol, care nu mi-a fost ușor să îl scriu pentru că dezvălui lucruri foarte intime din viața mea, vreau să încurajez femeile să nu rămână pasive atunci când se confruntă cu astfel de schimbări în corpul lor și să caute soluții pentru că asta le va îmbunătăți mult viața. Dacă ai întrebări legate de experiența mea, aștept cu drag mesajele tale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.